Angajatorii reclamă nevoia suplimentării contingentului aprobat de 100.000 de muncitori străini pentru 2023

Cererea de forță de muncă străină este în continuă creștere, în contextul în care întregul contingent aprobat de 100.000 s-a epuizat cu câteva luni înainte de finalul anului, cele mai multe solicitări fiind înregistrate pentru domeniul construcțiilor și HoReCa în principal și agricultură, transport și segmentul industrial, în plan secundar.

Mai mult decât atât, o analiză succintă a evoluției procesului de aducerea a forței de muncă străine în România indică o nevoie acută de restructurare a procedurilor birocratice actuale.

„Odată cu creșterea constantă a cererii de forță de muncă speram la suplimentarea resurselor umane din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și a personalului alocat ambasadelor României și misiunilor sale diplomatice din Asia, pentru că în momentul de față timpul de procesare a crescut foarte mult din cauza solicitărilor, iar personalul din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe nu mai face față acestui proces. Cu siguranță contingentul aprobat pentru 2023 de 100.000 de muncitori străini nu va fi suficient și va fi nevoie de o suplimentare în acest sens. În prezent, există cerere pentru absolut toate domeniile de activitate”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, General Manager „Work from Asia” și membru în Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.

Printre soluțiile identificate de către angajatori pentru remedierea problemelor birocratice, pe lângă suplimentarea personalului alocat instituțiilor abilitate să elibereze permisele de muncă și permisele de ședere, se numără și nevoia digitalizării în totalitate a procesului de depunere a actelor și a obținerii unui cod numeric personal de către muncitorii străini în momentul sosirii lor în țară.

„Soluția o reprezintă obținerea actelor online, fără a fi nevoie de prezența fizică la ghișeu în momentul depunerii lor. În contextul în care Inspectoratul General pentru Imigrări are acces la verificarea actelor, este esențială eliminarea procedurii de obținere a unei adeverințe de la AJOFM, o acțiune care doar îngreunează întreg procesul de aducere în țară a forței de muncă străine. Mai mult decât atât, obținerea CNP-ului trebuie să se poată face imediat la sosirea muncitorului străin în țară, ci nu peste 4-5 luni de la primirea permisului de ședere. În tot acest timp, străinii nu sunt asigurați la CNAS, nu pot avea conturi bancare, nu pot părăsi România și nu se pot întoarce în țara de origine, în caz de urgență, fără existența permisului de ședere”, a completat Yosef Gavriel Peisakh.

Dacă 2022 a fost un an de cotitură pentru angajatorii români care au apelat la soluția importului de forță de muncă, vestea bună a venit din partea autorităților române odată cu includerea unei noi proceduri de securizare a aducerii muncitorilor străini în țară. Astfel, sutele de cazuri în care angajatorii își furau pur și simplu muncitorii între ei sau personalul străin venea în România strict cu intenția de a tranzita țara, fără a respecta procesul de recrutare declarat, aceste cazuri vor fi semnificativ reduse în 2023.

„Străinii care au aviz de muncă obținut pentru un angajator anume, vor avea nevoie și de consimțământul acestuia în vederea schimbării angajatorului, fapt care va împiedica personalul să plece fără preaviz”, a concluzionat Yosef Gavriel Peisakh.